Educaţia poate mări salariile, dar abia după 15 ani

Românii vor câştiga mai bine după 15 ani de la momentul în care sistemul de educaţie va deveni performant. Vor avea salarii mai mari după 15 ani de la acel moment, şi nu deodată, ci treptat. Este o perspectivă despre care vorbeşte un profesor de la Universitatea Stanford, după publicarea rezultatelor la faimoasele teste PISA. Elevii români au printre cele mai slabe rezultate din Uniunea Europeană.

Profesorul Eric Hanushek lasă să se înţeleagă faptul că nu doar neştiinţa elevilor se face vinovată pentru rezultatele lor slabe la Testele PISA, ci şi neştiinţa profesorilor şi nefuncţionalitatea sistemului.

Testările PISA au loc din 3 în 3 ani şi sunt realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Ultima testare a avut loc în 2015, când România s-a clasat pe locul 48 din 70 de ţări.

Cele mai bune rezultate, la toate probele, citire/lectură, ştiinţe ale naturii şi matematică, le-au avut elevii din Singapore, Japonia şi Estonia.

Dincolo de nivelul de cunostinte al elevilor, aceste rezultatele slabe la testele Pisa mai vorbesc şi despre eficacitatea şi calitatea învăţământului românesc şi, aşa cum spunea şi profesorul Eric Hanushek, la calitatea actului didactic. Acesta poate fi îmbunătăţit prin evaluări constante ale profesorilor, prin eliminarea acelor dascăli ce fac rău pentru că sunt în interiorul sistemului de educaţie şi nu în afara lui şi prin recompensarea profesorilor care fac performanţă. Deloc de neglijat, însă, este şi lipsa unei corelaţii între programa predată în şcolile de la noi şi ceea ce măsoară PISA, acesta fiind si motivul pentru care 31% dintre profesori cred că rezultatele slabe ale elevilor la testele PISA sunt absolut normale.

sursa: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/educatia-poate-mari-salariile-dar-abia-dupa-15-ani-687777

STUDIU. Oceanele se încălzesc mult mai repede decât ne așteptam

Un nou studiu publicat în revista „Scientific Advances” a analizat datele despre încălzirea oceanelor colectate între 1960 și 2015. Concluzia: oceanele se încălzesc cu 13% mai repede decât se credea anterior.

Cea mai mare problemă a calculelor de până acum este că datele de după 2005 folosesc un alt sistem de măsurători, sistemul Argo fiind superior celui bazat pe batitermografe, folosit anterior.

Primul pas în analizarea dateolor a fost corectarea eventualelor greșeli din măsurătorile precedente. Temperaturile măsurate au fost apoi corelate cu măsurătorile calculate din modele climatice computerizate. Al treilea pas a fost folosirea cunoștințelor cu privire la temperaturi, acestea fiind aplicate unor zone mai mari din jurul punctului de măsurători”, a declarat John Abraham, co-autor al studiului.

Unul dintre punctele cheie ale studiului este rata accelerată a încălzirii oceanelor, care este cu 13% mai ridicată decât se credea inițial. În plus, studiul arată că, începând cu 1990, încălzirea a ajuns și la adâncimi de peste 700 de metri.

Pe măsură ce datele devin mai precise, iar informațiile vechi sunt corelate cu cele noi, devine din ce în ce mai clar că situația este mai gravă decât se credea inițial. De asemenea, se va ajunge la punctul în care efectele climatice devin ireversibile mult mai devreme decât credeam.

sursa: http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/studiu-oceanele-se-incalzesc-mult-mai-repede-decat-ne-asteptam-686470

Ghenie, vândut la licitație mai scump decât Rembrandt

Tabloul ”Enigma”, de Adrian Ghenie, s-a vândut joi seara, în Licitaţia de Artă Postbelică şi Contemporană de la Artmark, cu 80.000 de euro, cu mult peste preţul estimat. ”Tânăr cu beretă de catifea (Ferdinand Bol)”, de Rembrandt van Rijn, a fost adjudecat la Licitaţia de Hârtii Rare pentru suma de 9.000 de euro.

ucrarea lui Adrian Ghenie este realizată în ulei pe hârtie, datată 2001, şi fusese estimată între 15.000 şi 25.000 de euro.

La începutul acestui an, tabloul Flori, semnat Adrian Ghenie , s-a vândut, într-o licitaţie a casei Goldart, cu 22.000 de euro.

În România, Adrian Ghenie a mai vândut şi tabloul Christ”, care a fost adjudecat la Artmark, în octombrie 2016, cu suma de 125.000 de euro.

În licitaţia de la artmark, Cuplu”, de Ion Ţuculescu, s-a vândut cu 55.000 de euro, urmat ca preţ de Taurul negru”, al aceluiaşi artist, adjudecat pentru 32.000 de euro.

„O stranie periferie”, de Jules Perahim, s-a vândut cu 18.000 de euro. Tablouri de Corneliu Baba (”Anemone”), Ştefan Câlţia (”Noapte”) şi Sabin Bălaşa (”Visare”) s-au vândut fiecare cu 7.000 de euro.

În aceeaşi seară, în cadrul Licitaţiei de Hârtii Rare, Tânăr cu beretă de catifea (Ferdinand Bol)”, hârtie vărgată cu filigran de Rembrandt van Rijn, a fost adjudecat pentru suma de 9.000 de euro. Cei trei copaci”, semnat Rembrandt van Rijn, s-a vândut cu 4.250 de euro.

O carte poştală trimisă de către Constantin Brâncuşi lui Ion Hagiescu-Mirişte, magistrat, filantrop şi colecţionar de artă, 1907 s-a vândut cu 5.500 de euro.

„Mademoiselle Marcelle Lender”, de Henri Toulouse-Lautrec, a fost adjudecat cu 2.250 de euro.

Totalul vânzărilor înregistrate în Licitaţia de Artă Postbelică şi Contemporană a fost de 456.700 de euro, iar la Licitaţia de Hârtii Rare au fost de 52.740 de euro.

sursa: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/ghenie-vandut-la-licitatie-mai-scump-decat-rembrandt-680629

 

Vestă anti-radiații, testată pe Lună

O vestă concepută pentru a îi proteja pe astronauţi de radiaţia emisă de particulele solare mortale din spaţiul îndepărtat, atunci când aceştia vor ajunge pe planeta Marte, va fi testată pe Lună. Anunțul vine după ce mai mulți cercetători de la NASA au elaborat un plan pentru a regenera atmosfera planetei Marte, astfel ca, în timp, aceasta să fie locuibilă. 

Vesta va fi urcată la bordul capsulei Orion care va fi plasată pe orbita Lunii în cadrul unei misiuni fără echipaj uman, cu ocazia zborului de debut al lansatorului greu Space Launch System (SLS), construit de NASA, programat la sfârşitul anului 2018. Agenţia spaţială americană analizează şi posibilitatea de a plasa doi astronauţi în acea misiune.

În timpul zborului în jurul Lunii, vesta va fi prinsă de torsul unui manechin, care va fi echipat cu un dispozitiv ce măsoară absorbţia de radiaţie solară. Un alt manechin va zbura în aceeaşi cabină fără să fie protejat cu o vestă, iar ambele seturi de date vor fi analizate la întoarcerea pe Pământ.

Capsula Orion va avea ea însăşi un mic scut de protecţie contra furtunilor solare care emit explozii de radiaţii.

Cum funcționează vesta

Vesta, denumită AstroRad Radiation Shield, a fost creată de StemRad, o companie din Tel Aviv, care a mai produs şi comercializat deja o centură ce îi protejează pe angajaţii serviciilor de urgenţe contra periculoaselor radiaţii gama, emise în urma unor dezastre nucleare, precum Cernobîl şi Fukushima.

AstroRad Radiation Shield protejează ţesuturi şi organe umane vitale, în special celule stem, care pot fi distruse de radiaţia solară din spaţiul îndepărtat sau pe planeta Marte, a cărei atmosferă rarefiată nu oferă protecţie, a declarat Oren Milstein, CEO-ul companiei StemRad. Vestele sunt realizate din mai multe straturi şi vor fi realizate pe comandă pentru fiecare astronaut. Materiale non-metalice cu rol de protecţie vor fi amplasate pe fiecare „scut” din partea centrală a vestei, pentru a proteja organele interne ale astronauţilor.

StemRad spune că vesta a trecut testele conceptuale în laboratoare şi în simulatoare, însă adevăratele teste vor avea loc la bordul capsulelor spaţiale Orion, un joint-venture încheiat între Lockheed Martin, NASA şi European Space Agency.

Astronauţii de pe orbita Terrei, precum aceia aflaţi la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, nu se confruntă cu aceleaşi riscuri, deoarece sunt protejaţi de câmpul magnetic al Pământului, care acţionează ca un fel de scut împotriva radiaţiei solare.

NASA a anunţat că intenţionează să trimită un echipaj de astronauţi spre planeta Marte la jumătatea anilor 2030.

 

 

sursa: http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/vesta-anti-radiatii-testata-pe-luna-682201

 

Exportul de mobilă, egal cu cel de bușteni și cherestea

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții. Valoarea exporturilor de lemn brut, cherestea, produse stratificate etc. s-a triplat, de la 0,6 miliarde la 1,8 milarde de euro.

România este al șaselea producător de cherestea din UE. În 2014, în UE 28 s-au produs aproximativ 99 milioane de mc de cherestea, din care două treimi în principalele cinci state în domeniu, conform Eurostat: Germania (22%), Suedia (17.6 %), Finlanda (11.0 %), Austria (8.4 %) și Franța (8.0 %).

Potrivit datelor INS, volumul de lemn rotund exploatat în România a crescut cu 50%, din 2002 până în 2015, în timp ce valoarea exporturilor de lemn brut, cherestea, produse stratificate etc.  s-a triplat, de la 0,6 miliarde la 1,8 milarde de euro. Diferența dintre ceea ce se întâmplă în România, pe de o parte, și statele UE care exploatează cantități mai mari de lemn și produc mai multă cherestea, pe de altă parte, este ponderea exporturilor în aceste volume.

România și-a triplat și valoarea exporturilor de mobilă, dar abia de curând a ajuns să depășească exporturile de cherestea și lemn: în 2015, mobila vândută în străinătate de producătorii autohtoni a urcat pentru prima dată la plafonul de 2 miliarde de euro.

România conduce, în mod straniu, la numărul de muncitori folosiți pentru exploatarea unui ha de pădure. Potrivit Eurostat, România este țara cu cel mai mare număr de unități de muncă anuală pe hectarul de pădure exploatat – o unitate de lucru anuală este echivalentul muncii efectuate de o persoană angajată full-time în timpul unui an.

Parțial, diferența se explică prin faptul că la munte este nevoie de mai multă forță de muncă decât la câmpie, cât și prin utilajele mai puțin performante folosite în unele state.

Pe de altă parte, însă, valoarea din România a acestui indicator ar avea legătură și cu fenomenul tăierilor ilegale: sunt mai mulți lucrători pentru că se taie mai mult decât se raportează. Nimeni nu știe exact proporțiile tăierilor ilegale. Nu se știe exact despre ce cantități este vorba în cazul Holzindustrie Schweighofer, după cum ne se cunosc exact proporțiile fenomenului.

Există doar informații date parțiale, din surse oficiale și de la principalele organizații neguvernamentale de mediu:

  • în perioada 2013 – 2014, s-au înregistrat 45.509 cazuri de tăieri ilegale, adică o medie de 62 de cazuri pe zi, față de 30 de cazuri pe zi în intervalul 2009 – 2011
  • valoarea prejudiciului provocat în dosarele din 2013 – 2014 totalizează peste 52 de milioane de euro
  • în perioada 2013-2014 au fost investigate dosare în care totalul volumului de lemn tăiat ilegal de 1.011.892 mc
  • date guvernamentale arată însă că în perioada respectivă s-au tăiat ilegal aproximativ 8,8 milioane mc anual
  • potrivit Inventarului Forestier Național (realizat de Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, fost ICAS), volumul estimat de masă lemnoasă tăiată ilegal în perioada 2008 – 2013 a fost de 8,8 milioane de metri cubi pe an.

    sursa: http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/exportul-de-mobila-egal-cu-cel-de-busteni-si-cherestea-686511